Primul document ce atesta numele satului Popesti este cel prin care Micea Voievod da porunca de danie unor credinciosi ai sai: „Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea Voievod si domn a toata tara Ungrovlahiei, fiul marelui si preabunului Radul Voievod, da domnia mea aceasta porunca a domniei mele acestor oameni, anume Neacsul si fratele sau Oancea a lui Nan cu fratii sai (…) si cu fii lor ca sa le fie ocine in Popesti, oricat li se vor alege partea lor, pentru ca le este veche si dreapta ocina si dedina (…). Si eu am scris in scaunul Bucuresti, luna martie, 25 zile, anul 7053 (1545). Io Micea Voievod, din mile lui Dumnezeu, domn”.

Prin hrisovul lui Alexandru Voievod, din anul 1572, aprilie 25, se intareste lui Stanislav stapanire peste mosia Popesti. Alt document, datat 1608, aminteste de Popesi cu ocazia unei intariri de ocina: „1608 (7116) Mai 29, Targoviste – Radu Voievod intareste ocina la Popesti, parte lui Dragomir si a fratelui sau Bogdan din Liciori din camp, padure, apa, vaduri de moara, vie si tot hotarul cu 200 sapri gata”.

Referitor la numele satului, in traditia populara se pastreaza doua versiuni: prima, precum ca denumirea de Popesti ar veni de la cuvantul popa – popi – Popesti. Aceasta versiune este sustinuta de faptul ca inca cu mult timp inainte de anul 1700 exista in Satul Runcu un schit, al carui pamant din jur era lucrat de popi (calugari) si de oameni de prin imprejurimi, carora locuitorii satelor vecine le spuneau „oamenii popilor” si de aici popisteni – Popesti. A doua versiune sustine ca denumirea ar veni de la cuvantul „popas”, loc de odihna pentru drumetii carausi care faceau legatura dintre Muntenia si Moldova.

Date generale

• Suprafata: 1343 ha
• Suprafata agricola: 1096 ha
  • vii: 665 ha
  • arabil: 358 ha
  • livezi: 12 ha
  • pasuni: 73 ha
  • Intravilan: 247 ha
• Populatia:
• Numarul gospodariilor:
• Numarul scolilor:
• Numarul gradinitelor:
• Geomorfologie: Fiind asezata la poalele dealurilor de sub indoitura Carpatilor, facand trecerea de la regiunea de deal la cea de ses, altitudinea comunei variaza intre 670 m si 90 m, incadrand-o in zona Dealurilor Subcarpatice, treapta piemontana.
• Clima: Regiunea in care e situata comuna este considerata din punct de vedere al climatului ca fiind o regiune de tranzitie intre climatul de dealuri – intins pe partea de nord si vest – si climatul pontic (la sud). Media temperaturii anuale este de 11°C.
  Verile sunt secetoase, toamna este lunga, iar primavara scurta, cu ploi si zile racoroase. Primele zile de inghet sunt in ultima decada a lunii octombrie, iar ultimele, in prima decada a lunii aprilie.
  Precipitatiile variaza intre 600 mm in partea de est si 800 mm in regiunea de deal.
• Apele: Teritoriul comunei este brazdat de 2 ape: Ramna si Oreavul. Ramna este principalul curs de apa care uda comuna in partea de vest. Are un bazin hidrografic de 454kmp si o lungime de 63km. Izvoraste din culmea subcarpatica a Balanestilor si se varsa in Putna.
  Oreavul izvoraste din Piemontul Deleanu, are cursul de la nord spre sud, despartind Comuna Popesti de Comuna Urechesti si se varsa in Ramna. Are o lungime de 16km si o suprafata de 53kmp.
• Vegetatia si fauna: Partea superioara a dealului este acoperita cu padure de stejar, impestritata cu fag, carpen, mesteacan, tei. Padurea de pe culmile Terchestiului se numeste Padurea Catafani, iar cea de la Rancu, Padurea Sf.Ioan.
  In afara plantelor cultivate de om – porumb, grau, ovaz, fasole, se intalnesc foarte multe soiuri de plante care cresc in mod natural: potbalul, iarba mare, musetelul, trifoiul.
  Ca animale intalnim vulpea, capriorul, dihorul, viezurele, ariciul, iar varietatea pasarilor este mare: cucul, gaita, mierla, ciocarlia, vrabia.
  Caracteristicele fizico-geografice permit dezvoltarea viticulturii, soiurile de vita de vie predominante fiind: Feteasca alba si Feteasca neagra, Ottonel, Babeasca.
  In livezi predominca prunul, ciresul, visinul, caisul, marul, parul, nucul.

Sate componente

Popesti, satul resedinta a comunei, si cel mai mare dintre sate, se afla asezat pe malul drept al Paraului Oreavul, cu intindere peste drumul european E85. Tot terenul este inclinat intr-o panta dulce, inclinarea fiind mai pronuntata in directia Terchesti-Runcu. Sus, pe magura Runcului, se desfasoara panorama campiei departe la orizont, spre sud-est, unde, in zilele senine se pot distinge Muntii Dobrogei.

Terchesti-ul este asezat pe Raul Ramna, in partea cea mai inalta a comunei, viile intinzandu-se aici pana la poalele padurii. Este considerat, pornind de la vechimea sa arheologica, a fi cea mai veche asezare de pe aceste meleaguri podgorene.

Runcu, cel mai mic dintre sate, se afla asezat in partea dreapta a Oreavului, intre cele doua sate mai mari – Popesti si Terchesti. Astazi a disparut din nomenclatura, fiind asimilat de catre Satul Popesti